pentru Parinti
Mai trebuie să verific și asta?
Probabil da. Așa fac părinții.
Mai apare o aplicație, un joc, un site, un „ceva” pe telefon și începe lista de întrebări:
E bun?
E sigur?
Îl ajută cu ceva?
Sau tocmai am mai adăugat un lucru pe lista lucrurilor despre care trebuie să-mi fac griji?
E o întrebare foarte corectă.
De fapt, dacă ai ajuns până aici, exact asta încercăm să facem: să-ți fie puțin mai ușor să decizi singur.
Încă un lucru pe telefon?
Da. spiKe este pe telefon.
Știm. Nici nouă nu ni se pare că lumea ducea lipsă de încă un motiv să se uite la un ecran.
Doar că spiKe nu încearcă să te țină acolo.
Ideea este exact invers: intri, găsești o mișcare suficient de mică încât să poți începe și, ideal, închizi telefonul.
Pentru că lucrul important nu se întâmplă în spiKe.
Se întâmplă după.
Dacă vrei să vezi ce face spiKe, pas cu pas, am explicat asta aici: Cum funcționează spiKe.
Nu știm cine ești. Și suntem foarte împăcați cu asta.
Nu ai cont.
Nu ne interesează dacă ai 10 ani sau 99. Dacă ești fată sau băiat. La ce școală mergi. Ce sport faci. Sau ce ai mâncat la micul dejun.
Nu stocăm date despre tine și nu construim un profil ca să încercăm să ne dăm seama „ce fel de om ești”.
Și atunci, de unde știe spiKe ce să facă?
Nu știe cine ești.
Știe doar ce îi spui în momentul acela: „Aici m-am blocat.”
Atât îi trebuie.
Nu trebuie să-ți cunoască trecutul ca să te ajute să găsești următoarea mișcare. Nu trebuie să te urmărească de la o zi la alta. Și, sincer, nici nu vrem să știm mai mult decât este necesar.
Tu vii cu situația.
spiKe vine cu o idee pentru primul pas.
ONE MOVE AT A TIME.
Și acum trebuie să verific dacă l-a folosit?
Trebuie să știu ce a făcut acolo?
Nu.
spiKe nu este un raport de activitate și nici un loc în care părintele trebuie să urmărească progresul copilului.
Dacă l-a folosit, bine.
Dacă nu l-a folosit, tot bine.
Ideea nu este să mai adăugăm încă o întrebare la finalul zilei:
„Ți-ai făcut tema?”
„Ți-ai pregătit echipamentul?”
„Ai folosit spiKe?”
Mai bine nu.
spiKe are mai mult sens când rămâne al celui care îl folosește.
Uneori, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să îi arătăm copilului că există o unealtă și apoi să-i lăsăm puțin loc.
Încearcă-l tu primul.
Până aici, e posibil să fi ridicat puțin o sprânceană.
„Da, sigur.”
„Sună prea frumos.”
„Nu are cum să fie chiar atât de simplu.”
Foarte bine si ai dreptate.
Nici nu trebuie să ne crezi.
Ia 5 minute și încearcă spiKe tu.
Nu ca să verifici dacă e „potrivit pentru copil”.
Folosește-l pentru ceva real de-al tău.
Un mail pe care îl tot amâni.
Un lucru pe care nu știi de unde să-l începi.
Ceva care azi pare pur și simplu prea mult.
Vezi ce se întâmplă.
După aceea, nu trebuie să ne spui nimic.
O să știi singur dacă vrei să-i arăți și copilului.
S-ar putea să-l păstrezi și pentru tine.
Apropo, nu trebuie să fii copil ca să te blochezi.
Adulții sunt chiar foarte buni la asta.
Doar că noi îi spunem altfel:
„N-am avut timp.”
„Mă ocup mâine.”
„Trebuie să mă organizez puțin înainte.”
„Încep de luni.”
Poți folosi spiKe și tu.
Nu pentru că ai nevoie de încă o aplicație care să-ți organizeze viața.
Ci pentru că, uneori, și la 10 ani, și la 40, și la 99, problema e aceeași:
următorul pas pare prea mare.
Și atunci îl facem mai mic.
ONE MOVE AT A TIME.