De ce la școală 50% e nota de trecere, dar la sport trebuie să fii 100%?

Imaginează-ți că la școală intri la test cu guma de șters, mănânci o eugenie în timp ce scrii trei rânduri și iei 5. Bravo, treci clasa! Dar pe teren? Încerci să joci baschet 50%? Adică driblezi până la jumătatea terenului și apoi te oprești: „Gata, am trecut. Restul nu mai contează.” Sau alergi 50% dintr-o cursă și la final ridici mâna: „Am făcut jumate, îmi dați și mie medalia mică?”

La școală, 50% înseamnă minimul vital ca să dovedești că nu ai dormit tot semestrul. În sport, însă, jumătățile nu există. Corpul nu primește „parțial oxigen”, mingea nu intră „pe jumate” în coș, iar adversarul nu joacă doar „jumătate de apărare”. E un ecosistem unde fiecare procent contează. Dacă tu dai 80%, dar ceilalți dau 100%, diferența se vede imediat.

Școala îți cere să nu cazi sub linie. Sportul îți cere să sari peste linie. Mereu.

Și acum, spune-mi sincer: tu la antrenament joci 100% sau te-ai mulțumit cu „nota de trecere”?